Ocazii au fost, mai multe de partea noastra, insa Dobrosavlevici si portarul Calancea au insistat ca scorul sa ramana alb, 0-0 la finalul partidei. Cei doi au fost de altfel si remarcatii partidei, din tabara noastra prea putini jucatori ar putea fi remarcati dupa acest meci.
Dunarea Calarasi a avut ocazii, mai ales in prima repriza, insa per ansamblu Dinamo a condus partida, etaland totusi un joc modest, cu multe mingii aruncate la bataie. Avand jucatori mai tehnici, Dinamo ar fi putut incerca un joc cu mingea la firul ierbii, mult mai indicat in situatia unui adversar inferior dar foarte bataios. Bourceanu a inchis jocul echipei lui, iar Mediop a fost aproape de a inscrie in prima repriza.
De partea noastra, echipa nu a stralucit. Mircea Rednic a folosit echipa in formula 4-4-1-1 schimbata ulterior dupa iesirea lui Zenke in 4-2-3-1, formula in care am dominat clar repriza a doua.
Atacantul grec Papazoglou a fost probabil cel mai slab om al echipei – de la inaltimea celor 1,95 m fara moț, a dat cu capul pe sub mingea centrata perfect. Play-out-ul ne va spune daca isi va da drumul la joc mai tarziu – cum a facut Nemec, sau este complet iesit din forma, caz in care isi va pierde locul din echipa. De mentionat aportul sau defensiv – a recuperat mai multe baloane din picioarele mijlocasilor lui Alexa. Fata de alte partide Zenke a fost mult mai putin prezent in meci, fiind schimbat chiar la pauza. Surpriza placuta a fost Reda Jaadi, mai implicat in joc, si cu dorinta de afirmare – insa egoist in anumite faze, si neintegrat in mecanismul echipei. El a fost si autorul celei mai mari ratari a meciului, mingea sutata de el slab fiind respinsa de pe linia portii de Dobrosavlevici.
Defensiva a functionat binisor – Alji si Sorescu au ajutat ofensiva, au furnizat centrari, amandoi sunt de valori apropiate ca joc si au un joc bun, consistent, insa uneori presarat cu mici neatentii care ii costa pierderea mingii. Klimavicius este stalpul apararii, el si Montini fiind probabil cele mai bune achizitii din ultimele luni. Ciobotariu a jucat bine, insa cu teama – nu s-a complicat inutil si a degajat baloanele in tribune cand a fost pus sub presiune de adversari. In poarta Mutiu a avut interventii bune, el fiind in opinia multora peste portarul irlandez McDermott.
Nistor in continuare se complace in mediocritate – nu joaca rau, insa isi foloseste foarte putin sutul de la distanta – una din armele sale letale. Avem nevoie de jucatori care pot face diferenta iar el este unul dintre ei.
Un joc bun l-a avut si Filip. Spre deosebire de alte jocuri, a inchis bine spatiile din fata apararii, insa raman la parerea mea ca el trebuie sa arate si un aport ofensiv – etalon de inchizatori ramanand in opinia mea N’Doye si Kone din perioadele mai bune ale ultimilor ani. El mai are mult de lucru pana sa ajunga la valoarea celor doi mentionati insa se vede o imbunatatire a jocului sau – e mai sigur si nu mai e nehotarat cand are mingea la picior.
Parti bune in jocul echipei ar fi in special fazele fixe, care sunt clar exersate la antrenamente. Au aparut si devierile pe pozitie viitoare a jucatorului, insa nesincronizarile intre jucatori combinate cu lipsa conditiei fizice a unora dintre ei duc la pierderea multor mingii.
Joc bun, dar ineficient, asteptam mai mult de la meciul viitor de sambata, cu Chiajna. Speram sa vedem mai mult mingea la firul ierbii si mai putine degajari la bataie. Mircea Rednic are un play-out la dispozitie ca sa rodeze jucatorii – e clar ca in vara vor mai trebui adusi jucatori pentru ca deocamdata trei dintre noii veniti par sa aiba nevoie de mai mult timp de acomodare. Insa reconstructia abia incepe.
Sursa foto: FC DINAMO BUCURESTI/ facebook page/site official